Oferiți AI context util
Aceeași sarcină, în două moduri
Luați o sarcină mică, familiară: planificarea meselor pentru o săptămână. O cerere vagă lasă alegeri importante nespecificate.
Prompt
Fă-mi un plan de mese pentru săptămâna asta.
Poate pune întrebări sau poate oferi un răspuns generic: nu vă știe programul, bucătăria sau gusturile. Acum dați aceeași sarcină cu fapte reale, relevante.
Prompt
Planifică cinci cine pentru zilele lucrătoare, pentru o persoană.
Am în jur de 20 de minute de gătit în zilele lucrătoare. Nu mănânc
carne de porc și am deja orez și linte acasă. Dă-mi o listă scurtă
pe zi: numele felului și ingredientele principale.
De ce contează detaliile
Varianta vagă lasă loc pentru presupuneri. Varianta informată înlocuiește ghicitul cu constrângerile reale: timpul, preferințele și ce aveți deja la îndemână. Mai multe detalii nu garantează un răspuns perfect, iar un prompt vag nu garantează unul greșit. Ce se schimbă e cât trebuie AI-ul să inventeze, față de cât poate folosi.
Sortați ce oferiți
Înainte să scrieți o cerere, sortați ce știți în trei categorii: fapte pe care le puteți spune direct, informații pe care nu le aveți încă și lucruri pe care AI-ul ar trebui să le presupună dacă le omiteți. A spune „nu îmi știu bugetul exact” e mai util decât tăcerea, pentru că îi spune AI-ului să nu ghicească o sumă.
Formă, nu doar fapte
Contextul include forma răspunsului dorit, nu doar faptele de fundal. Un șablon pe care îl refolosiți pentru mai multe sarcini poate descrie acea formă fără să fixeze numere sau nume specifice:
Prompt
Dă-mi: [element 1], [element 2] și un motiv de o linie pentru
fiecare.
Completați faptele reale când îl folosiți. Scopul e context relevant, nu cel mai lung mesaj posibil.
Exemplele pot deveni din greșeală fapte
Un exemplu poate arăta formatul dorit, dar poate introduce și fapte pe care nu doriți să le refolosiți. Aceasta este o formă de contaminare a contextului: informația din exemplu ajunge în răspunsul nou.
De exemplu, un mesaj-model pentru client o menționează pe Ana și un preț de 200 de lei. Sarcina nouă este despre Mihai, iar prețul nu este confirmat. Copierea prețului din model ar adăuga un fapt nesusținut.
Arătați forma prin câmpuri de completat și separați faptele actuale:
Prompt
Exemplu doar pentru format:
Bună, [client]. Comanda ta costă [preț confirmat].
Fapte actuale:
Client: Mihai.
Preț: neconfirmat.
Folosește structura exemplului, nu fapte din alt exemplu.
Dacă lipsește un fapt necesar, întreabă-mă în loc să-l inventezi.
Aici, răspunsul util cere prețul; nu introduce 200 de lei. Etichetele și câmpurile de completat reduc confuzia, dar verificați în continuare numele, datele și numerele. Aceeași distincție contează când exemplele sunt păstrate în skill-uri reutilizabile.
Când sursele se contrazic sau lipsește un fapt
Uneori faptele pe care le oferiți AI-ului nu se potrivesc între ele, sau un fapt necesar pur și simplu nu există încă. Să zicem că două notițe despre aceeași comandă indică date de livrare diferite. Doar din aceste două date, AI-ul nu are suficiente informații ca să aleagă varianta actuală.
Pasul util e să numiți conflictul și să puneți o întrebare punctuală, în loc să alegeți o dată doar ca să mergeți mai departe.
Prompt
Iată două notițe despre aceeași livrare: notița A spune 12 martie,
notița B spune 14 martie. Nu știu care e actuală. Nu alege una.
Spune-mi ce ți-ar trebui ca să confirmi data corectă și listează
ambele notițe drept conflict până rezolv eu situația.